Vis, 12 noiembrie

   ...Dintr-un vis mai mare se desprinde altul, inserat acolo și aparent fără legătură cu el. Un tip scrisese o carte și reușește, la un moment dat, un mise en abime care mă amuză. Această cheie de boltă, replică în mic a întregii cărți ori a unui anumit moment din ea, face obiectul micului vis, pentru că se pare că mă amuzase pe mine la culme (desigur că tot în vis...). Tipul descrisese un ceas de criză politică a unui stat, apoi face o parabolă. Povestește în paralel o situație de criză, anunțată în prealabil, în inima unui popor de greieri; o comunitate întreagă se înscrie civilizat la protest, ocupând pașnic clădirea Chrysler sau alta asemenea. Ei o umplu de sus până jos de reclame luminoase multimedia care promovează evenimentul cu surle și tobe, clipurile video se succed astfel regulat și luminează feeric întreaga clădire cât e de lungă, plus pe cele din jurul ei toată noaptea. Înăuntru, greierașe în rochii mini prepară cocktail-uri colorate, greieri cu pălării fumează trabuce în jurul unor mese de biliard, totul e o atmosferă gangsterească light și un început glamuros de film melo. Acest protest durează o singură zi, și autorul subliniază: o singură zi, 24 de ore!