sâmbătă, 27 septembrie 2014

Vise, azi-noapte...

  Sunt într-o călătorie, deschid un blog (rezidual de aseară când am deschis și citit, spre surpriza mea cu mare proastă dispoziție, un blog al uneia) și citesc. În vis, articolul citit de mine aparține unei cunoscute, Cătă, care face acolo pe marea scriitoare de rubrici în reviste glossy pentru femei - era ceva cu sfaturi, precum și o investigație de a ei polițienească, în fine, o chestie cu mare priză la un anumit palier de populație, avînd calitatea de a fi foarte lung.
Îmi dau seama că sunt pe un vapot uriaș, un liner, Cătă funcționează și ea pe el, lucrează în corpul servitorilor, face masaj, nu mai știu... Cunosc acolo oameni din zona ei de interese, interlopi de-a dreptul de care mă cam feresc, căci mă indispun. Nimeresc într-o zi în preajma unor asemenea tipi, ba chiar sunt așezați la masa mea. Aștept, ei - după ce socializăm (eu cam în silă) pleacă, spală putina... Nu îmi place starea asta de lucruri, mă deranjează căci mi se pare lipsit de demnitate faptul că nu am ce învăța de aici, mă râcâie și nepotrivirea dintre stilul meu și această obositoare lipsă de stil. Această obositoare pierdere de timp, de altminteri. Asta mă deprimă.
...Alt vis în care tronează Vanessa Redgrave ca personaj principal. Înțeleg că ea e un maestru-învățat din clasa vampirilor (a vremurilor vechi), înțeleg că și eu - doar că mult mai tânără... Mai e acolo un tip tânăr, poate un servitor de-al ei. Acum eu și ea suntem pe coama unei coline acoperite de brazi, un relief muntos, Vanesa e într-o piscină naturală, cufundată până la gât. Nu reușește să-și amintească o formulă - o incantație, apoi reușește și mă ține cumva pe loc ca să mi-o arate, mă enervează asta pentru că eu mă grăbeam să aduc ceva din casa ei aflată în vale... Ei, incantația asta face apa să se salte în două-trei valuri iar pe ea o distrează la culme chestia. Ridic din umeri, mi se pare o prostie caraghioasă, ea poate face lucruri puternice, nu fleacuri de astea...

Anunț 2

Pe 25 septembrie 2014, manuscrisul numit CORIANTHE al cărții "Povești de gâdilat micii elefanți" (cel nou pare a fi un titlu de carte mult mai marketabil :) ) a primit număr de înregistrare la Oficiul român pentru drepturi de autor. Își așteaptă rândul...

Găsesc că e o reparație romantică după mulți ani... Pe vremea când terminam studenția la drept, mi-am luat ca lucrare de licență un titlu pe drepturi de autor (opera cinematografică și audio-vizuală). Ca să fie totul mai spectaculos, am așteptat până în ultima secundă apariția legii noi (pe atunci) 8/1996, pentru că ea interesa pe toată lumea juridică de la acea oră. Mi-a tremurat basca până am scris-o, în 3 săptămâni, amânînd într-una predarea ei. Am dus-o la registratura facultății în ultima zi...

De unde să știu eu în acea vară că, după atâția ani, legea asta îmi va mai folosi o dată...

joi, 11 septembrie 2014

Anunț!

Pe acest blog se găsesc începînd de astăzi câteva samplere doar, din cartea mea "Juli, o poveste de gâdilat micii elefanți".
Acest lucru este explicat de rațiuni ce țin de editarea și de promovarea ei către public.
Mulțumiri