duminică, 9 noiembrie 2014

Hai cu noi în turul doi :)))


   Înțeleg că țipați după schimbare pe toate vocile, dar nu vreți să se schimbe nimic... Cam ce schimbare așteptați de la un președinte? Pe care-l instalați în loc de alt președinte. E ca și cum vrei să te lași de fumat și schimbi țigările: vogue în loc de dunhill. Cam absurd, așa-i?
   Constituțional, un președinte nu schimbă nimic. Dacă o face, își incalcă atribuțiile și încalcă legea. Deci, cărțile le face constituțional partidul care formează guvernul. Prin urmare, guvernul va conduce țara asta. Ca și până acum. N-ați vrea voi să fiți stăpâni pe țara asta? Și apoi să alegeți prin vot legal partidul care vreți să vă reprezine? În loc să vă aleagă partidul pe voi? Mereu prin minciună și dezinformare. Prin spălare sistematică pe creiere de cincizeci de ani încoace... Știu, e cam greu, nu prea ne duce mintea.
   Vreți un neamț? Există unul. Încă trăiește. A făcut pentru țara asta ce nu poate promite iohannis încă trei vieți de acum încolo.
...Acum îl încoronăm pe iohannis drept omul providențial? Și ne bosumflăm mai pe urmă că nici de data asta n-am dat peste el?
Ah, neamțul 2 nu e în ecuație? Dar cine a făcut ecuația asta? Și ce te împiedică să-l pui acum, în ecuație? Acum.
... Iată ce n-o să vă spună niciodată iohannis din țara lucrului bine făcut pe jumătate. iohannis, pentru că alegem răul cel mai mic. Dar asta e chiar de râs! Pentru că răul cel mai mic nu e binele. Nu e nici măcar binele cel mai mic. Simplu, nu e. În țara asta, schimbare nu s-a făcut niciodată cu infuzie de tei pe la nas, cu ligurița cea mică. În țara asta, schimbare se face o dată și bine. Sau nu se face deloc. Așa suntem. Nu-mi veniți cu strategiile nu știu cărui european comunitar țâfnos, că nu se potrivesc.
Dar, poate nu pentru schimbare suntem pregătiți. Poate suntem pregătiți doar pentru un nou mare fâs. Ca de obicei.
   Dacă, totuși, vreți să fiți cinstiți cu inima voastră măcar o dată, alegeți cu inima, barem ca să vedeți cum e. Lăsați rațiunile mărunte. Lăsați conjunctura fabricată de falși mesia.
   Apoi, rămâneți fermi în alegerea asta. În loc să o dați iarăși cotită. Ar cam fi momentul să schimbați cu adevărat ceva. Acum. Și duceți-o până la capăt de data asta. Nu mai lăsați treaba la jumăate ca în '89, că vine repede unul și profită.
... Auzi, deșteaptă-te române.... Deșteaptă-te, la ce???? Ca să adormi din nou? Adică, scoal de te culcă. Asta o să le spui nepoților peste câțiva ani. Că ai fi putut, dar n-ai făcut. Nimic, nimic pentru ei.
... române, asta faci de 50 de ani. Faci tot ce îți îndeasă alții pe gât ca adevăr. Apoi, te culci la loc cu botul pe labe.
 Tipic...

luni, 3 noiembrie 2014

Bilanț


  Dragi români, nu știți să pierdeți. Și nu știți să pierdeți pentru că nu știți să câșigați.
  Și nu știți să câștigați, pentru că o victorie adevărată are nevoie de timp. Dar voi vreți acuma, repede, în cinci minute, cât bateți acolo o mămăligă, sau cât citiți o carte de corina ozon... Românii preferă vodevilul, comedia de bulevard, fleacul, snaks-ul. Locul comun. Și să votăm acuș pe loc, pe fugă ce ne pică în mână ca să ne luăm de-o grijă. Esențialul le mănâncă din timp, ei se grăbesc. Se grăbesc ca să treacă pe lângă el. Se grăbesc ca să trăiască prost.
...Un salt calitativ se face în timp. Timp pentru învățare. Timp ca să pricepi pe ce lume te afli. O lecție adevărată se decantează cu sudoare, o lecție adevărată, are nevoie de ceva vreme pentru însușirea ei. Și nu se face cu ură, nu sub impulsul lui 'ba pe-a mă-tii', nu e o povestioară rușinoasă cu "noi" și "ei", "să moară, să crape...". Fiindcă suntem cu toții în căldarea asta care se cheamă istorie, sau patrie, sau cum s-o chema...
  În clipa asta nu suntem decât o nație care se urăște pe sine. Cam ce alegeri ai putea face în momentul când te urăști pe tine? Poți fi înțelept? Nu, nu poți. Când te urăști pe tine, nu știi cum să-i dezamăgești mai tare pe cei care te iubesc cu adevărat.
... În schimb, o victorie adevărată durează, are efecte în timp. Căci te schimbă pentru totdeauna. Și pentru care merită să ai răbdare.
  Din tot ce am văzut, am priceput că cea mai ușoară cale, paradoxal te îndepărtează de la destinul tău. În nici un caz nu te apropie de el. Câștigi ușor, pierzi ușor, sună cunoscut cum vine asta, așa-i?
...cam așa fu și cu alegerile.
  Iar lucrurile astea chiar se văd cu ochiul liber, vi le-ar spune și ponta dacă ar avea puțină minte. Sau interes. N-are.
  Poate aveți în vedere chestiile astea pentru turul doi și nu vă mai grăbiți ca fata mare la măritat. Și nu vă mai găsiți profeți de ocazie...
Adevăr spun vouă, mai ușor trece mortul din teleorman prin urechile lui ponta, decât un român din diaspora... hihiiiiiii

duminică, 2 noiembrie 2014

bittersweet


e pentru prima oară când a-ți invalida buletinul de vot, găsesc că e un act de patriotism asumat. un act de voință. a vrea să se facă lumină.
a doua oară, probabil că va fi la următoarea înfățișare.
căci este a vrea să o rupi cu trecutul. un trecut păgubos care durează de 50 de ani. o practică stupidă de a alege pentru că nu e altul mai bun.
dar e sigur altul mai bun. a vrea să-l descoperi e o chestiune de răbdare a ta cu tine. ca atunci când vrei să înveți. să cunoști. să vrei să știi pe ce lume ești.
e un risc? când vrei să se schimbe ceva cu adevărat e întotdeauna un risc. măcar acela că îți tremură curul fiindcă nu știi ce va fi.
fiți sinceri, ce s-a schimbat cu adevărat de la revoluție? în afară de libertatea de a ne înjosi unii pe alții în mod public. nimic. pentru asta au murit copii aceia? doar atât??

sâmbătă, 1 noiembrie 2014

vis. înainte de seara de haloween


despicînd firul în patru. interesant ce am visat în noaptea de dinainte să mi se defecteze frigiderul care s-a reparat singur
... e acolo o anumită casă pe care o vizitez în trecutul ei. e destul de scarry, deși e întreagă și are pereții albi. mă sui pe scările ca de vilă, pe la unul din ultimele etaje găsesc tavanul pictat, e un tavan boltit și, când ridic din nou ochii, figura în culori închise, pătrunsă de igrasie, umedă și sediu al rândunelelor (sau lilieci, nu mi-e clar) care-și făcuseră cuib în ea, se mișcase. Apoi privesc în jur, și cei doi-trei oameni întâlniți prin fața ușilor de la diferite etaje - cred că stăteau acolo la cerșit, se prefac în urmăritori (rezidual din seara dinainte, când am văzut-o într-o fotografie pe Sigourney Weaver cu un mulaj Alien pe care-l ține tandru în brațe, într-un gest de parodie, era un mesaj cu chestia asta, că a făcut pace cu trecutul, și am râs).
alerg. îl depășesc pe primul urmăritor. vizitez apoi camera de sub asta. și de acolo pornesc alți agățători. cobor, fug pe un pod de lemn deasupra unei ape, un pod curbat, asemător celor japoneze. nu pot prinde viteză din prima și îmi spun că în acest caz e important să nu mă uit în spate, să câștig astfel timp. scap de ei unul câte unul, reușesc vag să accelerez (deși eu în vise nu prind niciodată viteză când alerg pe pământ; când mă visez în aer e altceva) totuși aici câștig cursa, cu o mare inerție, dar câștig.
... apoi, aceeași vilă sau una asemănătoare, acum, în prezent, e caldă, e un loc luminos unde se desfășoară un workshop, în același timp și loc de relaxare și unul de tratatament - din cele soft...
destul de limpede ce e cu visul ăsta... nu? prin urmare:
Aseară mi s-a oprit frigiderul. am petrecut cel mai scarry halloween pe care și-l poate dori vreun prost din bucurești. involuntar.
deci,
1) dacă vreți să fiți speriați pe bune, nu plecați nicăieri. rămâneți în apartament! veți fi mai bine reperați!
2) cred că e bine să te sperii odată zdravăn. te ajută să îți recunoști prioritățle la un nivel mult mai profund. adică, will scare the shit out of you...