marți, 18 ianuarie 2011

Tondo

I-am spus intr-o zi iubitului meu: fii si asa si asa, si asa si asa... Permite-ti... Si, mai intai, da-ti voie...
Fii si capra si magar, ia-te-n ris si fii serios, fii si prost si destept, musca si plingi (hm...), ia-te la fuga raminind pe loc..., fii si patron si unemployed (mi-aduc aminte de o replica din "Semne" al lui Shaymalayn: - How could he be so smart? - Well, he' s unemployed.)!

Fii toate astea, pentru ca Esti toate astea. Ia-te in stapinire. Pipaie-te, apoi vezi cum e... Altfel cum vei sti vreodata cat esti de bogat? Pentru ca esti, eu te vad! Dar de ce vrei sa stiu numai eu?

... Unii oameni, atunci cand se indragostesc accepta sa devina ei insisi Dragostea. De asta, fidelitatea lor dureaza inexplicabil.
Pentru ca, atunci cand sunt atata de bogati precum am scris adineaori, Dragostea se regenereaza in ei de sapte ori luate cate doi inmultit cu pi patrat multiplu de noua pe secunda...
In felul asta, dragostea tine cu ei mai multe secole (in ani pamintesti. In Universul asta mare nu stim cat tine, in logaritmi si in metri pe secunda, nu stim cat face...). Iar asta e un fapt demonstrat, nicidecum gonoree literara.

E bine sa te ai pe tine cu tine, nu-i asa? Afla-te, mai intai!

... Mi-a placut tare cand am auzit asta: intr-o zi, insusi Budda se plimba pe malul unui lac. Mai incolo, pierzind vremea in felul asta, intalneste un tip cam dus... parea un calugar:
- Salut, ce faci?
- Mare Budda, ce bine-mi pare ca te intalnesc, ce onoare, ma gindesc tot timpul la tine, esti marele meu maestru, te iubesc atat de mult ca am hotarit sa-mi inchin viata descoperirii levitatiei...!
- Si pentru Prostia asta vrei tu sa-ti cheltuiesti viata ta pe malul unui lac?

8 comentarii:

Elza spunea...

da, si eu cand ma indragostesc sunt iremediabila :)

iulia popescu spunea...

Da, Ma, Elza, suntem doar niste corpuri, de fapt niste lujere... Prin noi trece iremediabil un fluid de permanenta...

Ben Ungar spunea...

Intru exemplificare iote un exemplu. Spatiu eclectic, cartarescian:
"Pe un camp cu viorele,
Crestea numai ghiocei.
Si-a venit mandrele mele
Si le-a luat ei pe toti."

iulia popescu spunea...

... intr-o gradina,
Ling-o tulpina,
Sade o floare
Ca o lumina,
S-o rup, se strica,
S-o las, mi-e frica
ca vine altul si mi-o radica

Cine-a fost asta, Conachi sau Ienachitza?

Ben Ungar spunea...

Nu cunosc literatura romana in faza ei embrionara si nici nu-mi doresc.
Ma vezi pe mine un vajnic cetitoriu de pravile? Nu, nu.
Strofa aia risipita e binanteles o aiureala scoasa din contextul unor artificii literare din anii cand mai existau cercuri literare studentesti.Se vrea o glumita...
Il suspectez pe Ienachitza.
Si - buna dimineata, Iulia! -

iulia popescu spunea...

Dar, totusi! Asta e o pilda curata de gindire ecologica...!
Predecembrista... prebucurenci!

Si tot nu stiu care dintre astia doi a dovedit-o... Asta-i problema! (Sunteti mai tari in Google ca mine, nu sariti niciunul?)

Buna dimineata, Ben! Ce faci?

Ben Ungar spunea...

Ma voi opri putin, din ratiuni pur critice,asupra versurilor scrise de autor. Deci;
"intr-o gradina,
Ling-o tulpina,"
Se cade,cum e si frumos si cum sade bine unui critic, sa subliniez consecintele fatale a semnelor diacritice,care vom vedea, deturneza iremediabil poemul de la sensul lui pur ecologist. Asadar, autorul, dintr-o lipsa acuta de preocupare se apuca de lins tulpini de arbusti cu tzepi(vom vedea de ce tzepi).
O actiune voluntara se pare, din momentul in care, se alege cu limba sangerada, ori unde duce asta? La;
"Sade e o floare
Ca o lumina,..."
Instinct de conservare, pur.Cum sa scapi de un conte cu o asa reputatie, decat laudandu-l. Acelasi instinct mai sus pomenit determina autorul sa;
"S-o rup,se strica
S-o las, mi-e frica
ca vine altul si mi-o ridica"
Cu alte cuvinte s-o rupa la fuga (justificat,altminteri), dar indoielile legate de mijlocul de locomotie de la Tohan - Logan (bicicleta - automobil),lasa o umbra de indoiala a ceea ce inseamna - made in Romania-.Unde pui frica de cei de la ridicari de automobile si de hotzi.
Iertata-mi fie riguroasa interpretare.

iulia popescu spunea...

Ben, deci, foarte tare. Mai citii o data - a cata oara?...