duminică, 22 mai 2011

caligula... (studii 2)





A trebuit să mai cheltuiesc o seară de mai pentru un al treilea spectacol ca să pot scrie asta: într-o poezie cu formă fixă - așa cum arată construit personajul Caligula pînă în această clipă , Leoveanu tot mai are timp/chef să se joace încă puțin... să spargă migăloasa lui dantelă de gheață, să cojească statuia, ei da, să greșească. Riscă mult făcînd asta, chiar dacă riscă precum un profesionist, cu toate simțurile în priză, totuși rezultatul nu e întotdeauna cel mai izbutit exemplar Caligula, dar...

... Dar greșeala e fertilă. Stă în carnea oamenilor curajoși și poate nobili un amănunt cald și dulce ca mirosul de nou născut: promisiunea de a greși - iar greșeala lor e fertilă, greșeala lor îmbogățește Pămîntul tot, nu încurcă ci leagă rod... Îmi place să cred că artiștii au puterea asta...
Fiindcă poate că toate astea nu se arată ca un câștig imediat, poate fi sacrificată reprezentația unei seri întregi, dar povestea se rotunjește cu fiecare spectacol, iar următorul devine culmea tuturor celorlalte din urmă...
Mi-a plăcut tot ce-am văzut azi pentru că la aplauze, multe, prelungite, scena părea bogată ca pămîntul care a suportat un duel între frumoși cavaleri, doborîți toți pentru onoare. Încă mai am lacrimi pe față, atît de frumos au căzut colegii mei astăzi...
(va urma)

3 comentarii:

Animari Stoica spunea...

"... Dar greșeala e fertilă. Stă în carnea oamenilor curajoși și poate nobili un amănunt cald și dulce ca mirosul de nou născut: promisiunea de a greși - iar greșeala lor e fertilă, greșeala lor îmbogățește Pămîntul tot, nu încurcă ci leagă rod... Îmi place să cred că artiștii au puterea asta...
Fiindcă poate că toate astea nu se arată ca un câștig imediat, poate fi sacrificată reprezentația unei seri întregi, dar povestea se rotunjește cu fiecare spectacol, iar următorul devine culmea tuturor celorlalte din urmă..."


Foarte, foarte frumos! Mi-a placut mult ce ai scris!
Asta inseamna ca spectatorul nu ar trebui sa se limiteze doar la o singura "punere in scena", tocmai pentru a se bucura de savoarea vechiului, ca de cea a unui vin de vinoteca :)
Nu m-am gandit niciodata, ca spectator, sa vizionez mai mult de o data, un spectacol. In general mi-a placut, mai mult sau mai putin, dupa cum am rezonat cu tot ce se petrecea pe scena, in masura in care m-am simtit parte a jocului. :)

Umltimul meu Caligula a fost cel al lui Ovidiu Iuliu Moldovan:)

nevers spunea...

Frumos!... Felicitari!

Iulia Georgeta Popescu spunea...

Ani, punerea în scenă e produsul care este prezentat spre vizionare la premieră. Iar reprezentatia este aceea la care publicul ar trebui să asiste de mai multe ori în seri diferite de vizionare.

sunt spectacole care se cer singure văzute de mai multe ori - asa cum e ăsta de care scriu (si despre care o să mai scriu, fiidcă mereu mai găsesc ceva), pentru că sunt de mare valoare - regie, costume, muzică, actori; spectacole care excelează doar în câte un aspect sau două din cele de mai sus (si la fel, sunt de revăzut) și spectacole care fatalmente se ratează imediat după premieră sau mult înainte de ea si nu prea îti dă inima ghes...
Eu sunt de profesie si mă oblig să le revăd cam pe toate de câteva ori...

Ani, @nevers, multumesc pentru cuvintele calde