duminică, 17 ianuarie 2016

Vis 17 ianuarie, București


   Cred că după ce a sunat alarma telefonului am ațipit frugal câteva minute și, fie am visat, fie am recapitulat mental ce visasem mai devreme. Deci,
Suntem într-o încăpere mai multe fete. Nu prea știu ce facem exact, poate o repetiție. Georgiana M. (colega mea din facultate) e gravidă cu o burtă imensă, încât, când și-o încordează devine în partea de sus plată ca o măsuță, de poți așeza pe ea micul dejun. Din burtă se aude puiul care începe să gângurească... Nu te mai prosti, fată, că te admonestează copilul, îi zic eu. Râdem.
Monica N. (prietena mea din copilărie) e și ea acolo, gravidă cu burta la gură și e învăluită sau costumată în ceva lucios de culoare portocalie. Ne facem de lucru dispersate în diferite locuri ale încăperii, apoi ne grupăm în mijloc într-un fel de cerc îngrămădit - cam ca în fotbalul american. Cred că repetăm mici momente ale unui proiectat spectacol, doar schița însă, doar pașii... E ceva cu niște hoațe.
Pe urmă, încep să scriu acest vis cu caietul sprijinit de platforma din spate a unei dacii albe papuc. Cât scriu, vine acolo o femeie care cere niște relații despre două sau trei versuri din lirica străzii. Dar insistă rău, de unde deduc că nu e cu țiglele bine pe casă. O colegă îi dă explcațiile cuvenite și asta pleacă. Îi spun colegei, uite ce vis am visat, așa, așa, nu o gravidă, ci două, ba mai era acolo și mult portocaliu, nu că e de bine? Și îi povestesc cum arătau fetele, suple și grațioase, de zici că burțile lor păreau atașate, așa erau de subțirele trupurile. Râde, ah, le știu eu pe astea, zice, nu iau deloc în greutate... Cea cu care vorbesc seamănă acum mult cu profesoara mea de literatură universală din liceu.

Niciun comentariu: