Sunt undeva cu A. C... E puțin "deșteaptă", puțin deasupra tuturor, doar puțin. Sau e pur și simplu, în lumea ei. Trece din sală în sală într-o rochie de dantelă gălbui închis, cu felurite bucățele de material inserate de culoare stacojie, gen șnururi, șireturi la mâneci, etc. Se pregătește pentru ceva gândit de ea, o serbare în care are un rol important. Îmi e dragă, în fond. Ce nu mi-e dragă e ciudata ei snobăreală de actriță la Teatrul B. În clipa când termină de făcut două piruete în sala largă, luminoasă, de bal unde ne aflăm, poate chiar la B. , îi zic păcat că locul acesta îi soarbe atât de deplin pe actorii tineri care joacă aici încât ei devin uniformi, aliniați, șterși în fond, necunoscuți în cele din urmă. Aude, știu că aude. Dar snobismul... eh, asta o face să nu-mi răspundă.
Mai devreme, alt vis cu o casă, o încăpere principală a ei cu un interior supraetajat, ca o sală de bibliotecă în casa celor șapte pitici. Sunt acolo înșirate cărți învechite în coperți de pânză cenușie și maronie, cu tâlc învelite astfel, ca să te facă să te gândești la o epocă anume de manufactură a cărții, un timp medieval misterios. Sunt aruncate claie peste grămadă, dar și dezordinea lor are o logică bine gândită. Mai sunt și alte tipuri de rechizite ce țin tot de "ordinul cărților". Prietena mea A.-M. e gazda acestei sindrofii. Se poartă cu mine tare dulce, are atenții calde în timp ce eu moțăi sau adorm cu un ceai în mână într-un colțișor aromat.
Mai e unul cu o sală ale cărei trepte coboară într-un oraș pe care l-am mai visat...
... Și altul, tot cu o sală cu draperii ușoare de voal, vaporoase (rezidual, de la noi de la teatru, poate) în care Ahile, care sunt eu, umblă cu picioarele lui fermecate care aproape că nu-i ating suprafața, pe peretele ei lateral. Apoi face sau fac vârtej cu ele, reușind o piruetă în aer ca și cum aș urca o serie de trepte invizibile, genul acela de coregrafie pe care o executau așa de bine personajele din "Tigru și Dragon".
E și asta rezidual, citesc "Cântul lui Ahile" de M. Miller.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu