Neted

 Mi-amintesc, era demult, aproape singură pe o plajă pustie, înotasem toată ziua și mama s-a apropiat să mă șteargă cu prosopul, să mergem, apunea soarele, m-a controlat, aveam umerii arși, mă prăjise soarele și marea în echipă, erau două plăgi urâte și usturau ca și cum usturimea veghea locul din care cineva smulsese două aripi, le râcâise și le scosese.
Totul, dar absolut totul, plaja, pomii, trenulețele și hotelul alunecau peste mine, pe lângă mine, prin urechi, printre măsele și limbă, valul mă trimisese înainte, prelungeam valul lângă hotel, eram nisip, eram plaja, aveam un ritm anume și un păcănit în fundul ochiului,  nu trist, nu vesel, egal și neted, de forma unei lingurițe, era demult...