flash din ce-am visat azi dimineață:
...ajung undeva, într-un loc familiar care seamănă cu Carpenul, dar e numai replica lui onirică, mult edulcorată. Aici, o arhitectură închipuind o terasă pe rotund, înconjurată de pereți iluzorii de sticlă, splendidă, însă foarte familiară - regăsesc acest loc care aparținuse unor vecini neprietenoși - dar spațiul se situează undeva în zona fostei case a străbunicilor mei chiaburi. totul în această incintă e impresionant de luminos. Îmi amintesc că un lămâi bloca în copilărie acestă frumoasă terasă, fiind așezat fix în fața balustradei dispuse pe oval, urmate de spațiul liber din exteriorul ei. mă trimite cu gândul la aer și la alb...
Schimb perspectiva și locuiesc într-o clinică ce cuprinde tot acest spațiu aerisit, nu știu ce fac acolo căci nu am atribuții precise, mângâi un copil și vorbesc cu el nas în nas, îmi spune că abia așteaptă să iasă afară și să mănânce zăpadă înghețată, îmi dau seama că nu e o idee prea bună pentru el și caut să-l țin de vorbă. în același timp, citesc dintr-o carte proaspăt tipărită chiar despre acest băiat... apoi, mai stau de vorbă parcă și cu o fetiță blondă.
... apoi, după schimbarea turei de noapte, mă plimb prin curtea clinicii unde privesc turnul militar al gărzii din latura de vest a gardului, rămas acolo din timpuri mai vechi. Puțin mai încolo de acest turn s-ar afla catedrala și un mic pâlc de blocuri, arhitectura zonei e de asemnea aerisită, cu o piațetă placată cu dale în fața catedralei și bănci, verdeață - e prima oară când vizitez în vis ce descriu acum, e un spațiu oniric nou. Turnul gărzii însă îmi e familiar, e o fortificație din lemn construită de asemnea pe rotund, pe șase picioare ce susțin o platformă acoperită de șindrilă - aici fuseseră în vizită personalități sumbre ca Stalin sau Putin... E un loc învăluit în oarecare secret și protocol. Totuși, prin ferestrele orbite intenționat de diverse obiecte, deslușesc pe cineva înăuntru, poate o pază permanentă. Dar tipul văzut de mine, un bărbat frumos cu barbă castanie se apropie de margine și intră într-un cort de pânză galbenă și portocalie, ridicat acolo pe muchea de lemn... un turist agreeat de fidelii locului, îmi spun...
tipul intră în cort și cuprinde o femeie cu sânii goi, dar observ că ea are o bizară imobilitate și înțeleg că e mai degrabă o păpușă gonflabilă, un model mai deosebit, luxos... și că tipul e de fapt designerul acestui model, e un fel de artist în branșa lui, un om mai ciudat...

Notă:
spațiul clinicii, în diferite compoziții arhitecturale se repetă foarte des în visele mele. din diverse contexte, am dedus că clinica simbolizează mereu același lucru; misiunea mea personală în această viață. ceea ce ar fi de bine...