ciudat e un spot din grămada de vise de azi noapte.
...un centru de comandă, apoi eu ascunzîndu-mă în dosul unor cutii de metal într-un depozit sau veceu, un loc cu pereți întunecați, igrasioși, cojiți, cu pete de rugină scurse. știu că sunt la marginea "universului acceptabil" - așa numindu-se partea lumii locuită de noi într-o dictatură armată ce interzice părăsitrea acestui teritoriu demarcat strict. vreau să fug, știu că pot reuși, dar mai știu că aș fi prima și singura, nimeni n-o mai făcuse, dincolo se întinde tot necunoscutul - necunoscutul "neacceptabil".
întâlnesc un om în uniformă, e la fel ca toți ceilalți oameni în uniformă, aceleași trăsături ștanțate, ca un robot. știu că mă poate raporta, din fericire se grăbește și nu mă bagă în seamă. mă ascund lângă peretele umed al veceului, privesc in direcția unei porți rotative, un fel de check in...

ciudat e de fapt că acum patru ore am văzut Stalker pentru prima oară. e de parcă aș fi intrat în aceeași poveste dintr-un alt punct din spațiu, înainte cu o jumătate de zi de a fi văzut filmul...